“Despre orice cultura se poate spune ca este construita ierarhic, astfel incit totul in cuprinsul ei are o valoare, determinata prin pozitia in ierarhia valorilor culturale. In primul rind se formeaza ceea ce poate fi desemnat ca memoria culturala organizata sau structurata a unei astfel de ierarhii. In cultura timpului nostru, ceea ce o constituie sint bibliotecile, muzeele si alte arhive. Aceasta memorie culturala materializata se afla in paza diferitelor si, totodata, ierarhic structuratelor institutii care se preocupa ca ea sa ramina nelezata, sa selecteze pentru ea mostre culturale relevante, dar si sa le indeparteze pe acelea care trec drept invechite sau mai putin relevante. Desigur, fiecare traditie culturala isi are propriul sistem de amintire si conservare, precum si propriul principiu de selectare. In plus, fiecare cultura este neomogena, adica este constituita din subculturi diferite, cu propriile lor sisteme de conservare, prioritati si principii de selectie. Astfel incit orice ierarhie este relativa. Totodata putem constata in timpurile noastre o universalizare si formalizare treptata a arhivelor culturale. Un sistem unitar de muzee, biblioteci si alte amenajari pentru conservarea informatiilor culturale se separa tot mai mult de culturile concret-nationale si intemeiaza un fond comun a ceea ce este valoros cultural si demn de a fi pastrat. Numai in contextul acestei arhive construite dupa o ierarhie a valorilor se poate vorbi realmente si cu sens despre nou. Noul este altceva, dar in acelasi timp este conceput sau interpretat ca fiind la fel de valoros ca tot ceea ce a intrat in memoria culturala tehnic organizata. Principiul de baza al structurarii arhivelor culturale consta acum, in aceasta privinta, in faptul ca acestea preiau in ele in mod necesar noul si ignora imitatiile. Ceea ce doar reproduce ceva ce exista deja este refuzat de memoria culturala organizata drept superficial si tautologic. “

Boris Groys

Nascut in Berlinul de Est in 1947, Boris Groys a studiat filosofia si matematica la Universitatea din Leningrad in perioada 1965-71. Din 1971 lucreaza la diverse institutii din Leningrad si Moscova printre care amintim Universitatea din Moscova si Institutul de Lingvistica. In 1981 Groys emigreaza in Republica Federala Germana. Boris Groys a predat in SUA la universitati precum Universitatea din Pennsylvania, Philadelphia si Universitatea din California, Los Angeles. In 1992 isi sustine doctoratul in filosofie la Universitatea din Münster, Germania.Din 1994, Boris Groys devine profesor de filosofie si teorie media la Academia de Design din Karlsruhe, Germania, iar in 2001 devine rector al Academiei de Arte din Viena. In prezent este profesor la Academia de Design din Karlsruhe.

Bibliografie selectiva:

Gesamtkunstwerk Stalin [Stalin - opera de arta totala], München 1988; Dnevnik filosofa [Jurnalul filosofului], Paris 1989; Die Kunst des Fliehens [Arta fugilor] (in colaborare cu Ilya Kabakov), München 1991; Zeitgenössische Kunst aus Moskau - Von der Neo-Avantgarde zum Post-Stalinismus [Arta contemporana la Moscova - de la neoavangarda la poststalinism], München 1991; Über das Neue. Versuch einer Kulturökonomie [Despre nou. Eseu de economie culturala], München, 1992; Utopia i obmen [Utopie si schimb], Moscova 1993; Fluchtpunkt Moskau [Punctul de fuga Moscova] (Ed.), Stuttgart 1994; Die Erfindung Russlands [Inventarea Rusiei], München 1995; Die Kunst der Installation [Arta instalatiei] (in colaborare cu Ilja Kabakov), München 1996; Kierkegaard. Schriften [Kierkegaard. Scrieri] (Ed.), München 1996; Logik der Sammlung [Logica colectionarii], München 1997; Kunst-Kommentare [Comentarea artei], Viena 1997; Unter Verdacht. Eine Phänomenologie der Medien [Sub semnul intrebarii. O fenomenologie a mediilor], München, 2000.