Cînd atitudinile devin normă. Curatorul contemporan și arta instituțională image #0

Žerovc, Beti , Cînd atitudinile devin normă. Curatorul contemporan și arta instituțională. IDEA Design & Print Editură, Cluj
ISBN: 978-606-8265-72-8
format: 16 x 23 cm
220 pagini

Colecţia (Expoziţii)

Stoc: In stoc

Livrare: 48-72 ore

Pret redus: 20.00 Lei

Pret: 25.00 Lei
Žerovc, Beti

Cînd atitudinile devin normă. Curatorul contemporan și arta instituțională

traducere: Bertha Savu

Să spunem lucrurilor pe nume: curatorul nu doar că poate astăzi să influențeze operele de artă în cele mai diverse feluri, dar, atunci cînd ele fac parte din expoziția sa, le poate redefini în contextul propriei sale narațiuni și le poate chiar pune în umbră. Medierea lui este, prin urmare, departe de a fi inocentă; ea influențează radical ideile noastre despre artă, cu atît mai mult cu cît ne lasă cu impresia că am fost expuși direct și exclusiv la artă, iar noi ne abandonăm medierii lui de obicei fără nicio urmă de ezitare. Cînd intrăm în contact cu producția curatorului, „locuită” în întregime de artă, nu ținem deloc seama că cel care ni se adresează are, pe de o parte, o gamă vastă de mijloace și canale prin care ne poate transmite mesajul său și, pe de altă parte, o responsabilitate față de cei care practic au comandat mesajul lui și îl plătesc pentru asta. Pentru a păstra caracterul integru al întregului construct, relația imediată a curatorului cu angajatorii și sponsorii săi, ca și orice conexiune cauzală direct între parțialitatea lor și conținutul curatorial, trebuie lăsată deoparte. Bănuiesc că dorința de a ține aceste asocieri și implicații cît mai deoparte și discret posibil este unul dintre motivele pentru care curatorul și activitatea curatorială – în paralel cu vizibilitatea în creștere atît a sa, cît și a expoziției sale – s-au mutat tot mult (și li s-a permis să se mute) înspre artă, mutare la care și curatorul a pus umărul. La acest nivel, curatorul nu mai este, la urma urmei, doar un teoretician al artei; expozițiile sale sînt create din propriile sale impulsuri artistice și porniri lăuntrice, chiar din crize personale profunde, din dedicația sa față de anumite crezuri politice etc. Astăzi oamenii vorbesc despre expoziții ca despre opera de artă, făcînd referire la talentul curatorului, acel „ceva special” și înzestrările sale mistice similare; i se atribuie calități și valori artistice de tipul imaginație, autenticitate, sinceritate personală, autonomie, dedicație față de un ideal, joc, improvizație, „o atigere magică” etc.

Beti Žerovc

Beti Žerovc este istoric și teoretician al artei, cu doctorat în istoria artei la Facultatea de Arte din cadrul Universității Ljubljana, unde predă istoria artei slovene de la 1800 pînă în prezent și istoria expozițiilor. Ariile ei de cercetare sînt artele vizuale și sistemul artistic începînd cu mijlocul secolului al XIX-lea cu focus pe rolul acestora în societate. În ultimii zece ani, cercetarea ei s-a concentrat în special pe fenomenul curatorului de artă contemporană și pe expoziția de artă contemporană ca mediu. O altă arie de cercetare este arta slovenă de la sfîrșitul secolului al XIX-lea și din secolul al XX-lea, văzută în context central-european cu un interes special mai recent pentru monumentele publice. Žerovc a coeditat cataloagele de expoziție The Lives of Monuments: World War II and Public Monuments in Slovenia (2018, Moderna galerija Ljubljana) și On the Brink: The Visual Arts in the Kingdom of Yugoslavia (1929-1941) (2019, Moderna galerija Ljubljana). Cartea ei When Attitudes Become the Norm: The Contemporary Curator and Institutional Art a fost publicată în 2015 și reeditată în 2018 (Archive Books Berlin, IZA Series).


Colecţia (Expoziţii)