Condiţia umană image #0

Arendt, Hannah, Condiţia umană. IDEA Design & Print Editură, Cluj
ISBN: (13) 978-973-7913-53-1
format: 14 x 23 cm
276 pagini

Colecţia Panopticon

Stoc: Nu este disponibil

Arendt, Hannah

Condiţia umană

traducere: Gabriel Chindea, Claudiu Veres

Hannah Arendt (1906–1975) este una din vocile cele mai provocatoare ale gîndirii secolului al XX-lea, o voce ale cărei rezonanţe nu şi-au pierdut nimic din actualitate şi gravitate. Începînd cu 1924, urmează cursuri de filosofie, teologie şi filologie clasică la universităţile din Marburg, Freiburg şi Heidelberg. Un an mai tîrziu, întîlnirea cu Heidegger va însemna un moment de cotitură în viaţa ei intelectuală şi sentimentală. Admirîndu-şi şi iubindu-şi în secret maestrul, ea se va îndepărta, totuşi de acesta, pentru a deveni în anii următori eleva lui Husserl şi apoi a lui Jaspers. După ce se căsătoreşte în 1929 cu Günther Anders, părăseşte Germania în 1933, refugiindu-se pentru început în Franţa şi, mai apoi, în Statele Unite, unde va ramîne pînă la sfîrşitul vieţii. Refuzînd întotdeauna să fie numită filosof, Hannah Arendt a predat teorie politică, iar lucrările sale majore tratează chestiuni de istoria gîndirii politice. După apariţia monumentalei The Origins of Totalitarianism, în 1951 (Originile totalitarismului, Bucureşti, Humanitas, 1994, 2006), lucrare care o face cunoscută, publică The Human Condition (1958), Between Past and Future, 1961 (Între trecut şi viitor, Bucureşti, Antet, f.a.), On Revolution, 1963, şi Eichman in Jerusalem: A Report on the Banality of Evil, 1963 (Eichman în Ierusalim. Un raport asupra banalităţii răului, Bucureşti, All, 1997). Dintre lucrările sale majore, mai pot fi citate: Crises of the Republic: Lying in Politics; Civil Disobedience; On Violence; Thoughts on Politics and Revolution, 1969 (Crizele republicii. Minciuna în politică; Nesupunerea civică; Despre violenţă; Gînduri despre politică şi revoluţie, Bucureşti, Humanitas, 1999); Life of the Mind (1978).


Colecţia Panopticon