Conversaţii pe malul rîului Ilisos image #0

Vajda, Mihaly, Conversaţii pe malul rîului Ilisos. IDEA Design & Print Editură, Cluj
ISBN: 978-973-7913-92-0
format: 11 x 9,5 cm
116 pagini

Colecţia Panopticon

Stoc: In stoc

Livrare: 48-72 ore

Pret: 8.00 Lei

Pret vechi: 10.00 Lei
Vajda, Mihaly

Conversaţii pe malul rîului Ilisos

Istorii care par a fi ilegitime din perspectiva Occidentului, care sînt aparte şi care, prin asta, evită tendinţa principală a modernităţii, şi anume universalizarea. Eu, de aici, văd lucrurile altfel. Nu este permis să tratăm ad acta modul spectaculos prin care s-a ajuns la socialism. Socialismul a scos la iveală în chipul cel mai limpede şi mai evident tendinţele nihiliste din sînul modernităţii. Dacă nu avem urechi pentru logosul unui socialism letargic, iar în momentul de faţă nici Occidentul şi nici Europa de Est nu par să aibă capacitatea de a auzi vocea acestui logos, atunci fie avem de-a face cu o mişcare fără repetiţie, ceea ce ar fi nihil-ul însăşi – „să nu fi voit Dumnezeu repetarea, nici lumea nu ar fi fost făcută vreodată” – , fie este vorba de o iterare disfuncţională, o repetiţie fără viaţă, a formelor moarte. Occidentul nu poate avea urechi pentru asta. Nietzsche avea în fond dreptate: „Pentru lucrurile la care n-ai acces printr-o experienţă trăită, n-ai nici urechi”. Spre deosebire de aceasta, Europa centrală şi orientală nu vrea să aibă urechi pentru a auzi. Dorim să auzim doar ceea ce ne-a fost multă vreme interzis să auzim. Situaţie de inţeles, în ultimă instanţă. Cunoaştere de sine, idei proprii, a şti cine este această persoană, omul modern – poate individul de astăzi nici nu are altă cale să abordeze aceste teme, decît aceea care trece prin nihilism, sau prin repetatele tentative iluzorii de depăşire ale acestuia. Mihály Vajda

Mihály Vajda s-a născut la Budapesta la 10 februarie 1935. Este unul dintre cei mai renumiţi filosofi contemporani ai Europei Centrale, scrierile lui fiind deosebit de apreciate. Prodigioasa lui activitate se reflectă şi în distincţiile academice pe care le-a dobîndit de-a lungul timpului: este profesor al Facultăţii de Ştiinţe „Kossuth Lajos” din Debreţin, preşedintele Comisiei Filosofice a Academiei Maghiare, vicepreşedintele Societăţii Maghiare de Filosofie şi Doctor Honoris Causa al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj. Scrierile lui Vajda se răsfrîng în aceeaşi măsură asupra domeniului fenomenologiei, al hermeneuticii şi al filosofiei politice (în special problema fascismului şi a marxismului). Dintre cele mai importante lucrări pot fi menţionate: A husserli fenomenológia tudományfelfogásának bírálatához [Contribuţii la critica concepţiei despre ştiinţă a fenomenologiei husserliene] (1968), A mítosz és a ráció határán. Edmund Husserl fenomenológiája [La graniţa dintre mit şi realitate. Fenomenologia lui Edmund Husserl] (1969), Fascism as a Mass Movement [Fascismul ca o mişcare de masă] (1981), The State and Socialism [Stat şi socialism] (1981), Marx után szabadon, avagy Miért nem vagyok már marxista? [Liber după Marx sau de ce nu mai sînt marxist?] (1990), A történelem vége? [Sfîrşitul istoriei?] (1992), A posztmodern Heidegger [Heidegger postmodern] (1993), Die Krise der Kulturkritik [Criza criticii culturii] (1996), Mesek Napnyugatról [Poveşti de la Soare-Apune] (2003). În limba română s-a tradus cartea Meditaţii anticarteziene apărută la editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj, 1999. De asemenea, nu pate fi omisă nici excepţionala traducere în maghiară a cărţii Fiinţă şi timp, numele lui Vajda figurînd ca referinţă în rîndul traducătorilor lui Heidegger. Prezenta scriere are ca laitmotiv un scurt pasaj din Phaidros-ul lui Platon, în care Socrate încearcă să găsească o alternativă atît la interpretarea mitologică, cît şi ştiinţific-raţionalistă asupra lumii.este vorba despre rostul filosofiei, care încearcă să-şi croiască drum şi să-şi păstreze libertatea de mişcare printre simulacrele pietrificate ale culturii şi civilizaţiei umane. O inedită şi inspirată îmbinare a elementelor consacrate de tradiţia filosofică cu idei originale, raportate în permanenţă la situaţii de viaţă concrete. Un îndemn să regîndim ceea ce a fost deja gîndit. Căci atît Socrate, cît şi Vajda ajung la concluzia că filosofia este cunoaştere de sine…


Colecţia Panopticon