Despre nou. Eseu de economie culturală image #0

Groys, Boris, Despre nou. Eseu de economie culturală. IDEA Design & Print Editură, Cluj
ISBN: 973-7913-18-3
format: 14x23 cm
156 pagini

Colecţia Balkon

Stoc: In stoc

Livrare: 48-72 ore

Pret: 20.00 Lei

Pret vechi: 25.00 Lei
Groys, Boris

Despre nou. Eseu de economie culturală

traducere: Aurel Codoban

„Despre orice cultură se poate spune că este construită ierarhic, astfel încît totul în cuprinsul ei are o valoare, determinată prin poziţia în ierarhia valorilor culturale. În primul rînd se formează ceea ce poate fi desemnat ca memoria culturală organizată sau structurată a unei astfel de ierarhii. În cultura timpului nostru, ceea ce o constituie sînt bibliotecile, muzeele şi alte arhive. Această memorie culturală materializată se afla în paza diferitelor şi, totodată, ierarhic structuratelor instituţii care se preocupă ca ea să rămînă nelezată, să selecteze pentru ea mostre culturale relevante, dar şi să le îndepărteze pe acelea care trec drept învechite sau mai puţin relevante. Desigur, fiecare tradiţie culturală îşi are propriul sistem de amintire şi conservare, precum şi propriul principiu de selectare. În plus, fiecare cultură este neomogenă, adică este constituită din subculturi diferite, cu propriile lor sisteme de conservare, priorităţi şi principii de selecţie. Astfel încît orice ierarhie este relativă. Totodată putem constata în timpurile noastre o universalizare şi formalizare treptată a arhivelor culturale. Un sistem unitar de muzee, biblioteci şi alte amenajari pentru conservarea informaţiilor culturale se separă tot mai mult de culturile concret-naţionale şi întemeiază un fond comun a ceea ce este valoros cultural şi demn de a fi păstrat. Numai în contextul acestei arhive construite după o ierarhie a valorilor se poate vorbi realmente şi cu sens despre nou. Noul este altceva, dar în acelaşi timp este conceput sau interpretat ca fiind la fel de valoros ca tot ceea ce a intrat în memoria culturală tehnic organizată. Principiul de bază al structurării arhivelor culturale constă acum, în această privinţă, în faptul că acestea preiau în ele în mod necesar noul şi ignoră imitaţiile. Ceea ce doar reproduce ceva ce există deja este refuzat de memoria culturală organizată drept superficial şi tautologic.” Boris Groys

Născut în Berlinul de Est în 1947, Boris Groys a studiat filosofia şi matematică la Universitatea din Leningrad în perioada 1965-71. Din 1971 lucrează la diverse instituţii din Leningrad şi Moscova printre care amintim Universitatea din Moscova şi Institutul de Lingvistică. În 1981 Groys emigrează în Republica Federală Germană. Boris Groys a predat în SUA la universităţi precum Universitatea din Pennsylvania, Philadelphia şi Universitatea din California, Los Angeles. În 1992 îşi susţine doctoratul în filosofie la Universitatea din Münster, Germania. Din 1994, Boris Groys devine profesor de filosofie şi teorie media la Academia de Design din Karlsruhe, Germania, iar în 2001 devine rector al Academiei de Arte din Viena. În prezent este profesor la Academia de Design din Karlsruhe.
Bibliografie selectivă:
Gesamtkunstwerk Stalin [Stalin - opera de artă totală], München 1988; Dnevnik filosofa [Jurnalul filosofului], Paris 1989; Die Kunst des Fliehens [Arta fugilor] (în colaborare cu Ilya Kabakov), München 1991; Zeitgenössische Kunst aus Moskau - Von der Neo-Avantgarde zum Post-Stalinismus [Arta contemporană la Moscova - de la neoavangardă la poststalinism], München 1991; Über das Neue. Versuch einer Kulturökonomie [Despre nou. Eseu de economie culturală], München, 1992; Utopia i obmen [Utopie şi schimb], Moscova 1993; Fluchtpunkt Moskau [Punctul de fugă Moscova] (Ed.), Stuttgart 1994; Die Erfindung Russlands [Inventarea Rusiei], München 1995; Die Kunst der Installation [Arta instalaţiei] (în colaborare cu Ilja Kabakov), München 1996; Kierkegaard. Schriften [Kierkegaard. Scrieri] (Ed.), München 1996; Logik der Sammlung [Logica colecţionării], München 1997; Kunst-Kommentare [Comentarea artei], Viena 1997; Unter Verdacht. Eine Phänomenologie der Medien [Sub semnul întrebării. O fenomenologie a mediilor], München, 2000.


Colecţia Balkon