Evul media sau omul terminal image #0

Ghiu, Bogdan, Evul media sau omul terminal. IDEA Design & Print Editură, Cluj
ISBN: 973-85788-9-2
format: 23x14 cm
158 pagini

Colecţia Panopticon

Stoc: Nu este disponibil

Ghiu, Bogdan

Evul media sau omul terminal

Media a devenit mediu de viaţă. Mediu care ecranează lumea. Dacă, aşa cum spun unii gînditori, omul are lume, animalul – mediu, înseamnă că noi pierdem încet-încet lumea şi devenim animale mediatice. Este ca şi cu mondializarea lumii. Dacă m-a pasionat şi încă mă pasionează televiziunea este pentru că ea ilustrează ceea ce spunea Foucault despre enunţ: e invizibil fără a fi ascuns. Deci ce se enunţă prin televiziune? Noi nu privim ceea ce vedem. Aici, implicaţiile sînt enorme. Căci ca telespectatori noi devenim un apendice, o «sculă» în plus a televizorului, o prelungire a uneltei, a protezei, proteza protezei: relee şi amplificatori. Mă distrez enorm privind doctele si reductivele, scientist-neştiinţificele «teorii ale informaţiei» şi ale „comunicării”, cu schemele lor aferente şi înşelător clare. Există cu adevărat emiţător şi receptor în lumea actuală, sau doar circuit şi reţea? Prin media, noi devenim mai puţin şi altceva decît nişte spectre: nişte simulacre de spectre. Prin media, noi nu mai sîntem, poate, nici vii, nici morţi, dar nici spectre. Atît informaţional, cît şi biotehnologic, noi am devenit, astăzi, cu toţii, fiinţe de limbaj, «literatură», sîntem descompuşi, desfăcuţi, analizaţi şi resintetizaţi, în clipa de faţă, în elemente de limbaj. Visul, utopia comunicaţională a artelor, şi în special a literaturii, s-a realizat. (Căci poate marile utopii ale modernităţii au murit tocmai prinzînd fiinţa.) Trăim într-o societate profund «artistică» şi «literară». De aceea literatura a devenit, azi, invizibilă, părînd inutilă, futilă, simplu patrimoniu pe care nimeni nu pare, vreodată, să-l fi creat.



Bogdan Ghiu (n. 1958) este poet („Fragmente din Manual”, in Cinci, Litera, 1882; „46 de caligrame ajutătoare”, in 9 poeţi, Cartea Românească, 1984; Manualul autorului, Cartea Românească, 1989; Poemul cu latura de 1 metru, Pontica, 1996 – Premiul Uniunii Scriitorilor; Arta consumului, Cartea Românească, 1996; Arhipelogos, Axa, 1997; Pantaloni şi cămaşă, Pontica, 2000), eseist (Grame, Cartea Românească, 1997), traducător din filosofia franceză contemporană şi din literatura franceză (M. Foucault, J. Derrida, P. Bourdieu, G. Deleuze, G. Bataille, J. Baudrillard, H. Bergson, P. Veyne, Sarah Kofman, G. Lipovetsky, Sade, Baudelaire, Artaud, M. Leiris, Marguerite Duras, Annie Le Brun), critic de televiziune şi comentator media (Ochiul de sticlă. Texte privind televiziunea. 1991-1997, All, 1997), publicist (Contrapunct, 22, Dilema etc.) şi, sporadic, realizator de emisiuni radio. În 1991-1992, a efectuat studii postuniversitare sub îndrumarea lui J. Derrida.


Colecţia Panopticon