Manifest pentru filosofie image #0

Badiou, Alain, Manifest pentru filosofie. IDEA Design & Print Editură, Cluj
ISBN: 978-973-7913-77-7
format: 12 x 19,5 cm
88 pagini

Colecţia Panopticon

Stoc: In stoc

Livrare: 48-72 ore

Pret: 8.00 Lei

Pret vechi: 10.00 Lei
Badiou, Alain

Manifest pentru filosofie

traducere: Andreea Raţiu

… Pînă foarte de curînd, filosofia n-a ştiut cîtuşi de puţin să gîndească la înălţimea capitalului, deoarece a lăsat cîmp liber, pînă în străfundul ei, zadarnicelor nostalgii ale sacrului, obsesiei Prezenţei, dominaţiei obscure a poemului, îndoielii asuprta propriei sale legitimităţi. Ea nu a ştiut să preschimbe în gîndire faptul că omul a devenit, în mod ireversibil, „stăpîn şi posesor al naturii” şi că nu este vorba aici nici de o pierdere, nici de o uitare, ci de cea mai înaltă menire a sa – reprezentată totuşi, încă, în stupiditatea opacă a timpului calculat. Filosofia a lăsat neîncheiată „meditaţia carteziană”, rătăcindu-se în estetizarea voinţei şi patosul încheierii, al destinului uitării, al urmei pierdute. Ea nu a vrut să recunoască pe faţă caracterul absolut al multiplului şi nefiinţa legăturii. Ea s-a cramponat de limbă, de literatură, de scriitură, ca de ultimii reprezentanţi posibili ai unei determinări a priori a experienţei sau ca de locul păstrat al unui luminiş al Fiinţei. Ea a declarat de la Nietzsche încoace că ceea ce începuse odată cu Platon era pe cale să apună, însă această declaraţie arogantă ascundea neputinţa de a continua acest început. Filosofia nu denunţă sau nu preamăreşte „nihilismul modern” decît pe măsura propriei sale dificultăţi de a surprinde locul în care tranzitează pozitivitatea actuală şi a incapacităţii de a concepe faptul că am intrat orbeşte într-o nouă etapă a doctrinei adevărului, care este cea a multiplului-fără-Unu sau a totalităţilor fragmentare infinite şi indiscernabile.

Alain Badiou (n. 1937) este una din figurile de prim rang ale filosofiei franceze contemporane. Este autorul unei gîndiri dintre cele mai originale şi puternice, sub trăsăturile ei oarecum clasice, „metafizice”, pe o scenă intelectuală din care n-au lipsit în ultimele decenii nici personalităţile recunoscute mondial, nici curente de gîndire care au făcut epocă. Angajamentul său profund şi de durată (anterior lui Mai ‘68) de partea unei strîngi revoluţionare, fără concesii şi postpartinică – angajament consecvent cu fibra intimă a filosofării sale şi cu temele acesteia – nu-i răpeşte nimic din singularitate; dimpotrivă, conferă autenticitate şi incandescenţă unei gîndiri dedicate tocmai principialităţii ori „adevărului” (universalităţii) instaurate, după el, numai de „evenimentul” veritabil (singularitatea concretă, impredictibilă, rară, văzută în acelaşi timp ca unică origine şi validare atît a posibilităţii transformării/înnoirii radicale, cît şi a unui subiect care, tot după Badiou, nu există propriu-zis decît atîta vreme cît rămîne angrenat în evenimenţialul său fondator).
Absolvent al École Normale Supérieure (studii de matematică, în paralel cu cursuri audiate la Sorbona, 1956-1961), el a revenit în 1999 la ENS ca director de studii, după ce (începînd cu 1969) a predat la Université de Paris VIII (faimoasa Vincennes-Saint-Denis, unde a fost partener de aprige polemici cu Althusser, Deleuze şi Lyotard). Predă, de asemenea, la Collège international de philosophie, Paris, şi la European Graduate School, Elveţia. Principala sa lucrare filosofică este L’Être e L’Événement [Fiinţa şi evenimentul] (1988); alte titluri reprezentative: Théorie du sujet [Teoria subiectului] (1982), Manifeste pour la philosophie [Manifest pentru filosofie] (1989), L’Éthique [Etica] (1993), Saint-Paul: La fondation de l’universalisme [Sfîntul Pavel: Întemeierea universalismului] (1997), Petit Manuel d’inesthétique [Mic manual de inestetică] (1998).


Colecţia Panopticon