Topologia aurei şi alte eseuri image #0

Groys, Boris, Topologia aurei şi alte eseuri. IDEA Design & Print Editură, Cluj
ISBN: 978-973-7913-72-2
format: 14 x 23 cm
124 pagini

Colecţia Balkon

Stoc: In stoc

Livrare: 48-72 ore

Pret: 16.00 Lei

Pret vechi: 19.00 Lei
Groys, Boris

Topologia aurei şi alte eseuri

traducere: Aurel Codoban, George State, Lorin Ghiman

Ador arta! Şi nu-mi place natura! Nu cred în această eliberare de natură; eliberare înseamnă să fii artist, să fii artificial. Eliberarea înseamnă artă şi artificialitate. Iar acest orizont, postmodernismul, îmi pare mult mai eliberator decît modernismul clasic… deoarece condiţia postmodernă este următorul nostru grad de libertate faţă de natură şi faţă de discursul naturii, precum şi faţă de orice este considerat natură, inclusiv codul genetic şi animalele. Acum, eu cred că, în aceşti termeni, comunismul a fost o contribuţie măreaţă la înţelegerea artificialităţii condiţiei umane sub aspect social, politic şi economic. Discursul capitalist clasic este un discurs democratic… deoarece, în fine, este un discurs al drepturilor naturale, al naturii umane. Boris Groys


Boris Groys (n. 1947 în Berlinul de Est) a urmat studii de filosofie şi matematică la Universitatea din Leningrad (1965-1971), după care a lucrat ca asistent de cercetare la institute din Leningrad, iar apoi la Institutul de Lingvistică Structurală şi Aplicată din Moscova pînă în 1981, cînd emigrează în Germania. Profesor invitat la University of Pennsylvania (1988) şi la University of Southern California, Los Angeles (1991). Doctoratul în filosofie la Universitatea din Münster (1992). Din 1994 este profesor de teoria artei, filosofie şi teorie a mediilor la Hochschule für Gestaltung din Karlsruhe, Germania. Membru al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Artă, autor de expoziţii şi eseuri cinematografice.
Bibliografie selectivă:
Gesamtkunstwerk Stalin. Die gespaltene Kiltur in der Sowjetunion [Stalin - opera de artă totală. Cultura scindată din Uniunea Sovietică], München-Wien 1988; Dnevnik filosofa [Jurnalul unui filosof], Paris 1989; Die Kunst des Fliehens [Arta fugilor] (în colaborare cu Ilya Kabakov), München-Wien 1991; Zeitgenössische Kunst aus Moskau - Von der Neo-Avantgarde zum Post-Stalinismus [Arta contemporană la Moscova - de la neoavangardă la poststalinism], München 1991; Über das Neue. Versuch einer Kulturökonomie [Despre nou. Eseu de economie culturală], München, 1992; Utopia i obmen [Utopie şi schimb], Moscova 1993; Fluchtpunkt Moskau [Punctul de fugă Moscova] (Ed.), Stuttgart 1994; Die Erfindung Russlands [Inventarea Rusiei], München 1995; Die Kunst der Installation [Arta instalaţiei] (în colaborare cu Ilja Kabakov), München 1996; Kierkegaard. Schriften [Kierkegaard. Scrieri] (Ed.), München 1996; Logik der Sammlung. Das Ende des musealen Zeitalters [Logica colecţionării. Sfîrşitul epocii muzeale], München 1997; Kunst-Kommentare [Comentarea artei], Viena 1997; Unter Verdacht. Eine Phänomenologie der Medien [Sub semnul întrebării. O fenomenologie a mediilor], München, 2000, Traumfabrik Communismus. Die visuelle Kultur der Stalinzeit. Dream Factory Communism: The Visual Culture of the Stalin Era [Fabrica de vise a comunismului> Cultura vizuală a erei staliniste], Ostfildern-Ruit, 2003.


Colecţia Balkon