Numărul #22, 2005
Insert

Defect de fabricație
Ciprian Mureșan

Alexandra preia modelul testelor IQ, însă intervine cu un mic „defect de fabricație“, o mică nepotrivire geometrică între figură și cadru, între exactitatea tiparului și cea a obiectului aplicării sale. În ultimă instanță, un infim decalaj în decalcul reciproc dintre imagine și realitate – sau în suprapunerea dintre aparențe și modelul lor, dacă se dorește. Soluția pe care o „dă“ (pe care o propune, de fapt, ca inevitabilă) e șlefuirea formelor. Există mai multe posibilități: imaginea-șablon trebuie „luată la pilă“, realitatea-tipar trebuie ajustată, sau trebuie luat din amîndouă pînă se vor potrivi una într-alta. Pînă cînd ambele, și chiar raportul dintre ele, se vor... deșabloniza.

Lucrarea Alexandrei Croitoru folosește o interfață care ne amintește de clișeele din mitologia locală în care, de voie, de nevoie, individul folosește „pila“ ca instrument privilegiat în producția de „bunuri“ și avantaje nu doar simbolice, așadar ca o cutumă care angajează mai mult decît „suprafața“ lucrurilor, dar și, desigur, mai mult decît culisele interpersonale ale raporturilor sociale.

La fel ca în realitatea familiară pusă în chestiune, lucrurile nu stau așa de simplu nici în lucrarea Alexandrei Croitoru. „România“ nu are nevoie doar de o simplă șlefuire, pe ici, pe colo, intervenția trebuie făcută mai adînc. Inclusiv în privința cadrului în care modelul ei iconic trebuie să se potrivească, nu ne dăm seama dacă e cel corect sau trebuie și el modificat. Această incertitudine, această confuzie, figurată eficient prin destabilizarea raportului însuși de modelizare, reflectă chiar situația României actuale. De bună seamă că desenul hărții nu trebuie în niciun caz interpretat strict geografic: lucrarea pare să fie imaginea Alexandrei despre așa-zisa tranziție. Artistul ne oferă o pilă de unghii pentru acțiunea la care ne provoacă, fiind subliniat, în acest fel iro­­nic, și nivelul de seriozitate, superficialitatea cosmetică cu care lucrurile de genul acesta sînt tratate în mentalitățile avînd curs în societatea românească.