Numărul #46, 2014
Arhivă

Pentru o critică instituțională locală
Redacția

În această ediție a rubricii arhiva prezentăm patru mostre de discurs instituțional, rugînd organizatorii principali sau cunoscătorii intimi ai unor proiecte instituționale importante din România să-și expună programul de bază, evenimentele, să reflecteze asupra practicii lor, asupra parteneriatelor, asupra diverselor lecții învățate. În acest scop, continuînd oarecum preocupările numărului 6 din revista Balkon Cluj („Nuclee de artă contemporană din România“), ne-am gîndit să selectăm două instituții-eveniment majore (Zona de la Timișoara și Periferic de la Iași), care nu mai sînt totuși în cîmpul imediat al actualității, și două instituții perfect actuale (Magma de la Sfîntu Gheorghe și kinema ikonde la Arad).

Ceea ce ne interesează e ceva ce s-ar putea numi metabolismul instituțional-artistic din România. E vorba în principiu de vîrsta proiectelor, de dificultățile cu care se confruntă, de efectele/rezultatele pe care și le-au propus și cele pe care le-au obținut, de eventualele posibilități de continuare/continuitate etc. Ni se pare că acesta e un subiect neglijat, că nu e suficient studiat.

Nici aici nu vom găsi studii propriu-zise, ci un fel de bibliografie preliminară, mai degrabă un fel de a face semn către importanța genului acestuia de preocupări. Este deci și o invitație adresată specialiștilor interesați de teoria artei. Critica instituțională a fost făcută cunoscută în aliniamentele sale majore în numerele anterioare ale revistei noastre, dar din păcate există încă foarte puține puneri la lucru ale acesteia în context local. De fapt, analiza instituțională aplicată lipsește aproape cu totul. Pur și simplu nu există încă autori pentru așa ceva. Situația aceasta ar trebui să se schimbe, latura instituțională a artei contemporane din România fiind la fel de importantă ca toate celelalte aspecte ale ei (conținut, tonalitate, estetică etc.).

Redacția