Ce este arta? Discuţie-atelier cu Beuys image #0

Harlan, Volker, Ce este arta? Discuţie-atelier cu Beuys. 2003 IDEA Design & Print Editură, Cluj
ISBN: 973-7913-19-1
format: 20x24 cm
120 pagini

Colecţia Balkon

Stoc: Nu este disponibil

Harlan, Volker

Ce este arta? Discuţie-atelier cu Beuys
2003

traducere: Ovidiu Ţichindeleanu, Polgar, Alexandru

Cartea de faţă este transcrierea unei discuţii de o zi cu Joseph Beuys. Ea este publicată fără nici un fel de „corecturi de redactare” – chiar dacă în felul acesta înţelegerea este uneori putin îngreunată. Cei care l-au cunoscut pe Beuys îşi vor putea face o imagine despre atmosfera acestei discuţii atunci cînd, între paranteze, vor putea citi: „(rîde)”. Nu doresc să-i numesc separat pe toţi participanţii la această discuţie, aş menţiona însă că mersul ei înainte a fost stimulat cu precădere de întrebările lui Michael Bockemuhl.
La începutul volumului se află descrierea muncii ce serveşte ca punct de plecare pentru discuţia de faţă. Ea nu va fi urmată de o interpretare istorico-artistică sau de o evaluare critică a conceptului de artă al lui Beuys, deşi e adevărat că o atare evaluare – ca o continuare a lucrării de abilitare [Habilitazion], între timp tipărite, a lui Michael Bockemühl (Die Wirklichkeit des Bildes [Realitatea imaginilor], Stuttgart, 1985) – ar fi de dorit. Această sarcină e lasată pentru o lucrare viitoare, una care să confrunte conceptul de artă al lui Beuys cu cele ale lui Klee, Mondrian, Kandinsky şi ale altora. În schimb, aici m-am străduit mai degraba ca, urmînd imboldurile date de discuţia cu Beuys, să completez exerciţiile de grup de pe atunci cu descrierea proceselor referitoare la substanţe, la surprinderea şi la potenţarea lor. Întreaga operă a lui Beuys ne îndeamnă la astfel de exerciţii. Aşadar, se va cerceta ce sînt apa, grăsimea, culoarea, respectiv materialitatea cenuşie, astfel încît să se ajungă din ce în ce mai aproape de „esenţă”, de „substanţa interioară”, respectiv de „realitatea spirituală”.
În acest sens, această carte doreşte să îndemne cititorul să pornească el însuşi pe această cale. Nu mă voi ocupa aici în detaliu de „plastica socială” şi de organismul social tripartit. Despre acestea – precum şi despre literatura care se ocupă de ele – cititorul poate afla mai multe din cartea Soziale Plastik, Materialen zu Joseph Beuys, Achberg, 1985 [Plastica socială, materiale despre Joseph Beuys*] de Harlan, Rappmann şi Schata.

La cîteva zile după moartea lui Beuys mă aflam la Basel. Aveam la mine înregistrarea discuţiei publicate aici şi am ascultat-o cu cîţiva prieteni. Dieter Koepplin m-a îndemnat să public acest material. Cînd Peter Schata, membru al Cercului din Achberg – cercul în care Beuys şi-a expus odinioară teoria despre organismul social –, s-a oferit să mă ajute, am început pregătirile. Apoi, cînd am primit şi consimţămîntul Evei Beuys, precum şi o ofertă de publicare din partea editurii Urachhaus, care deja de multă vreme voia să publice ceva de sau despre Beuys, m-am putut apuca de realizarea acestui proiect. Am fost ajutat de prieteni să-mi găsesc timp, spaţiu şi linişte, aşa că am terminat volumul în cel mai scurt timp posibil. Mulţumirile mele se adresează tuturor.
Sf. Mihail, 29 septembrie 1986
Volker Harlan


Colecţia Balkon