Către cel cazut pe gînduri image #0

Tamás, G.M., Către cel cazut pe gînduri. 2004 IDEA Design & Print Editură, Cluj
ISBN: 973-7913-25-6
format: 11x19 cm
60 pagini

Colecţia Panopticon

Stoc: Nu este disponibil

Tamás, G.M.

Către cel cazut pe gînduri
2004

traducere: Polgar, Alexandru

Tu şi generaţia ta, dragă prietene, aţi respins forma – mesianică – a resemnării cu suferinţa şi totodată învăţătura – mesianică şi revoluţionară – a mîntuirii din lumea aceasta. Tu, am impresia, nu mai crezi că mîntuirea de suferinţă ar fi dezirabilă, dar nici că resemnarea pioasă ar fi bună. „Sînt senin şi tăcut.” Tu, bănuiesc, ai ajuns mai degrabă la concluzia că, poate, condiţia umană e mai puţin marcată de chinuială şi suferinţă decît cred romanticii creştini. Lumea este, în realitate, destul de suportabilă şi cel mult banală, crezi (bănuiesc). Unii sînt aşa, alţii altfel. Unii sînt veseli, alţii sînt trişti. Şi chiar de ne-am rezuma la un individ anume, el este cînd mulţumit, cînd neliniştit. Tu ai impresia (cred) că după Marea Povestire (creştinism, iluminism, socialism revoluţionar) trebuie să vina micropovestirile [...]. De ce n-ar putea teoria să lase în sfîrşit în pace amorţeala vieţii noastre de zi cu zi şi oamenii care, la urma urmei, trăiesc destul de raţional? - te plîngi (daca aud bine). De ce această permanenta nevoie filosofică de a schimba „lumea” vieţii? În general – parcă aud cea mai importantă dintre întrebările tale – de unde scot filosofii presupoziţia că „lumea vieţii” ar putea fi schimbată? G.M. Tamás


G. M. Tamás s-a născut la Cluj în 1948. După studii de filologie clasică şi filosofie la Bucureşti şi Cluj, începînd cu 1972 a fost redactor la un săptămînal literar din Cluj. Retrogradat din poziţia de redactor la cea de corector, după ce, din 1974, i s-a interzis – cu cîteva rare excepţii – să mai publice şi a început să fie hărţuit de Securitate, părăseşte în cele din urma România. Din 1979 a predat filosofia la Facultatea de Litere din Budapesta, fiind concediat în 1981 pentru scrierile sale clandestine şi proteste ilegale. A fost unul dintre liderii disidenţei maghiare. Ales deputat în 1989, va părăsi viaţa politică în 1994 şi partidul liberal în 1999. Începînd cu 1991 a fost director al Institutului de Filosofie al Academiei Maghiare de Ştiinţe. A ţinut cursuri şi a făcut cercetări la universităţile Columbia, Oxford, Woodrow Wilson Center, Chicago, Wissenschaftskolleg din Berlin, Georgetown, Yale, New School for Social Research, Collegium Budapest etc. Cărţi: A teória esélyei [Şansele teoriei, Bucureşti/Cluj, 1975], Descartes a módszerrol [Descartes despre metodă, Bucureşti/Cluj, 1977, ed. a II-a: Cluj, 2002], A szem és a kéz [Ochiul şi mîna (samizdat), Budapesta, 1983, Geneva, 1985], Idola tribus [în maghiară: Paris, 1989, trad. fr. Paris, 1991], Másvilág [Cealaltă lume, Budapesta, 1994], Törzsi fogalmak [Idolii tribului, vol. I şi II, Budapesta, 1999; parţial tradusă în limba română: Cluj, 2001], A helyzet [Situaţia, Budapesta, 2002]. A publicat numeroase eseuri, studii şi articole în periodice şi antologii; scrierile sale au fost traduse în 14 limbi. De asemenea, publică în mod regulat articole de comentariu politic în marile cotidiene maghiare. Din 2003, G. M. Tamás este vicepreşedinte al ATTAC Ungaria.


Colecţia Panopticon