Post-scriptumul comunist image #0

Groys, Boris, Post-scriptumul comunist. 2009 IDEA Design & Print Editură, Cluj
ISBN: 978-973-7913-86-9
format: 11,8 x 19,5 cm
96 pagini

Colecţia Panopticon

Stoc: In stoc

Livrare: 48-72 ore

Pret: 30.00 Lei

Groys, Boris

Post-scriptumul comunist
2009

Deopotrivă Lenin şi Stalin, precum şi, mai tîrziu, Mao şi-au folosit puterea pentru a tot stîrni revoluţiile şi astfel a guverna. Au vrut să fie mereu mai dialectici decît istoria însăşi, cu un pas înaintea ei. Cea mai mare spaimă a lor era: să nu ajungă prea tîrziu – să nu piardă momentul în care s-a anunţat schimbarea. Această dorinţă de schimbare, de nou început, domnea în Uniunea Sovietică şi după moartea lui Stalin. Curînd după aceasta a început de fapt marea destalinizare. Chiar şi menţionarea în public a numelui lui Stalin era atunci interzisă sau cel puţin redusă la un minim absolut, scrierile lui devenind inaccesibile, faptele lui fiind şterse din cărţile de istorie. Şi-a venit apoi epoca Brejnev, epoca aşa-numitei stagnări. De fapt, această epocă a fost varianta sovietică de belle époque – oamenii au început să se plictisească. Partidul a reacţionat la plictiseala lor crescîndă cu lozincile staliniste: restructurare şi accelerare (perestroika i uskorenie). Ca în epoca stalinistă, se gîndea şi se practica, drept cale de accelerare, restructurarea, schimbarea sau metanoia. Căci iaraşi se voia o rapiditate mai mare decît a istoriei, decît a timpului. Boris Groys

Boris Groys (n. 1947 în Berlinul de Est) a urmat studii de filosofie şi matematică la Universitatea din Leningrad (1965-1971), după care a lucrat ca asistent de cercetare la institute din Leningrad, iar apoi la Institutul de Lingvistică Structurală şi Aplicată din Moscova pînă în 1981, cînd emigrează în Germania. Profesor invitat la University of Pennsylvania (1988) şi la University of Southern California, Los Angeles (1991). Doctoratul în filosofie la Universitatea din Münster (1992). Din 1994 este profesor de teoria artei, filosofie şi teorie a mediilor la Hochschule für Gestaltung din Karlsruhe, Germania. Membru al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Artă, autor de expoziţii şi eseuri cinematografice.
Bibliografie selectivă:
Gesamtkunstwerk Stalin. Die gespaltene Kiltur in der Sowjetunion [Stalin - opera de artă totală. Cultura scindată din Uniunea Sovietică], München-Wien 1988; Dnevnik filosofa [Jurnalul unui filosof], Paris 1989; Die Kunst des Fliehens [Arta fugilor] (în colaborare cu Ilya Kabakov), München-Wien 1991; Zeitgenössische Kunst aus Moskau - Von der Neo-Avantgarde zum Post-Stalinismus [Arta contemporană la Moscova - de la neoavangardă la poststalinism], München 1991; Über das Neue. Versuch einer Kulturökonomie [Despre nou. Eseu de economie culturală], München, 1992; Utopia i obmen [Utopie şi schimb], Moscova 1993; Fluchtpunkt Moskau [Punctul de fugă Moscova] (Ed.), Stuttgart 1994; Die Erfindung Russlands [Inventarea Rusiei], München 1995; Die Kunst der Installation [Arta instalaţiei] (în colaborare cu Ilja Kabakov), München 1996; Kierkegaard. Schriften [Kierkegaard. Scrieri] (Ed.), München 1996; Logik der Sammlung. Das Ende des musealen Zeitalters [Logica colecţionării. Sfîrşitul epocii muzeale], München 1997; Kunst-Kommentare [Comentarea artei], Viena 1997; Unter Verdacht. Eine Phänomenologie der Medien [Sub semnul întrebării. O fenomenologie a mediilor], München, 2000, Traumfabrik Communismus. Die visuelle Kultur der Stalinzeit. Dream Factory Communism: The Visual Culture of the Stalin Era [Fabrica de vise a comunismului> Cultura vizuală a erei staliniste], Ostfildern-Ruit, 2003.


Colecţia Panopticon