Nu ne naștem, ci devenim supuse
2026

(Ex)poziţii (în franceza Positions) este constituită din trei dialoguri cu Jacques Derrida despre deconstrucţie, structuralism şi filosofie contemporana.(...) încerc aşadar să respect în cel mai...

Eseul lui Paul Virilio, Spaţiul critic, discută despre sfîrşitul arhitecturii în contextul hiper-tehnologizării postmoderne. „Este arhitectura pe cale să se transforme într-o tehnologie la fel de...

Lucrarea lui Ciprian Mihali, Anarhia sensului, îşi propune să elaboreze o fenomenologie a timpului cotidian, dublată de o hermeneutică a evenimentului. Acest volum este continuarea unei alte...

Acestea ar fi fazele succesive ale imaginii: - e reflectarea unei realităţi profunde - maschează şi denaturează o realitate profundă - maschează absenţa unei realităţi profunde - e fără raport cu...

Cu o prefață de Claude Karnoouh, traducere Adrian T. Sîrbu În această carte, antropologul a ales să facă înconjurul ideologiei difuze, al principiilor şi al locurilor comune care trăgeau după ele...

Adio diferenţei, semnată de Claude Karnoouh, este o încercare de a discuta efectele concertate ale elogierii diferenţei în capitalismul tîrziu. „Textele reunite în acest volum pot părea fie...

Gérard Granel ne conduce, de-a lungul meditaţiei sale, către esenţa Universităţii şi mai ales către pericolul ce se abate asupra Universităţii în lumea Producţiei generalizate. „[...] Începînd cu...

De două ori mare, cartea unuia dintre cei mai influenţi filosofi francezi (G. Deleuze) despre colegul său de breaslă ce-l egalează în proeminenţă (M. Foucault), este un exerciţiu remarcabil de...

„În cele ce urmează, voi examina trei formaţiuni imaginare realiste, care dau chip societăţii şi care au făcut posibilă arta coapartenenţei de sute, dacă nu de mii de generaţii. Sînt trei...

Dispreţuirea maselor, este o minuţioasă punere în concept a dispreţului cu care a tratat filosofia şi, în general, marea cultură masele. Filosoful german contemporan Peter Sloterdijk ne propune o...

Media a devenit mediu de viaţă. Mediu care ecranează lumea. Dacă, aşa cum spun unii gînditori, omul are lume, animalul – mediu, înseamnă că noi pierdem încet-încet lumea şi devenim animale...

„Comunismul s-a voit rezolvarea a ceea ce are loc între oameni. Eşecul lui, ca şi întoarcerea războiului ne expun necunoscutului, altfel spus, sarcinii de a determina încă o dată spaţiul acesta...

„Considerăm ca «postmodernă» neîncrederea în metapovestiri. Ea este fără îndoiala un efect al progresului ştiinţelor, dar acest progres o presupune la rîndul sau. Căderii în desuetudine a...

„Înţelegem prin «biopolitică» modul în care s-a încercat, începînd cu secolul al XVIII-lea, raţionalizarea problemelor puse practicii guvernamentale de către fenomenele proprii unui ansamblu de...

Tu şi generaţia ta, dragă prietene, aţi respins forma – mesianică – a resemnării cu suferinţa şi totodată învăţătura – mesianică şi revoluţionară – a mîntuirii din lumea aceasta. Tu, am impresia,...

„Eurotaoismul este un titlu pentru încercarea de a atrage atenţia într-un mod răspicat asupra originalităţii continentului făuritor de istorie, în aşa fel încît nici o critică exterioară oarecare...

Critica nu va mai fi cercetare a structurilor formale cu valoare universală, ci anchetă istorică asupra evenimentelor care ne-au făcut să ne constituim astfel încît să ne putem recunoaşte ca...

Sarcina unei critici a violenţei se poate circumscrie ca expunere a relaţiei sale cu dreptul si justiţia, pentru că o cauză, oricît ar acţiona de eficient, devine violentă în sensul pregnant al...

Mă consider un fel de jurnalist, în măsura în care ceea ce mă interesează este actualitatea, ce se petrece în jurul nostru, ce sîntem, ce se întîmplă în lume. Filosofia, pînă la Nietzsche, avea ca...

Uzuri ale filosofiei: împătrit înţeles venind din dublul singular al unui cuvint şi din genitivul celuilalt. Joc liber de semnificaţii, născut din practica discursului şi din exerciţiul zilnic al...

Politica rezistenţei este politica formării voinţei democratice. Prin contrast cu acei adversari ai civilizaţiei tehnologice care s-au simţit atraşi de o poziţie elitistă, trebuie să înţelegem că o...

Pierdut în gigantica bibliotecă a utopiei, cititorul îşi poate petrece întreaga viaţă răsfoind cărţi, manuscrise, reviste, ziare, jurnale savante, tipărituri neoficiale, prospecte, programe...

Mărturia disoluţiei, a dislocării sau a conflagraţiei comunităţii este cea mai importantă şi mai apăsătoare mărturie a lumii moderne, cea care reuneşte, poate, toate celelalte mărturii pe care...

Filosofia nu este o Putere. Religiile, statele, capitalismul, ştiinţa, dreptul, opinia, televiziunea sînt puteri, nu însă şi filosofia. Filosofia poate cunoaşte mari bătălii interioare...

Miscarea discursului filosofic face aproape o figura coregrafica: filosofia se scoate din cimpul discursurilor stiintifice prin proprie miscare discursiva si este parca aspirata de miscarea de...

Prezenta cercetare priveşte punctul ascuns de intersecţie dintre modelul juridico-instituţional şi modelul biopolitic al puterii. Ceea ce ea ar trebui să înregistreze pentru probabilele sale...

Fără a putea şti cine merită astăzi numele de filosofi (nu m-aş încrede în criteriile profesionale sau corporative), aş fi tentat să-l numesc filosof, în viitor, pe cel care reflectează în mod...

Să luăm acum în considerare teza care rezumă lecţia Auschwitz-ului: omul este cel care supravieţuieşte omului. În primul sens, ea se referă la musulman (sau la zona gri) şi va desemna capacitatea...

Multă vreme, şi în mare măsură pînă în zilele noastre, medicina, psihiatria, justiţia penală, criminologia au rămas la confiniile unei manifestări a adevărului în normele cunoaşterii şi ale unei...

Hannah Arendt (1906–1975) este una din vocile cele mai provocatoare ale gîndirii secolului al XX-lea, o voce ale cărei rezonanţe nu şi-au pierdut nimic din actualitate şi gravitate. Începînd cu...

Ceea ce ar rămîne, prin urmare, de studiat acum este modul în care problemele specifice ale vieţii şi ale populaţiei au fost formulate în interiorul unei tehnologii de guvernare care, departe de a...

E oare posibil un alt fel de cunoaştere, o cunoaştere care să nu ia o minimă distanţă, care să nu marcheze niciun salt, care să nu „medieze” imediatul? Istoria filosofiei a conceput întotdeauna...

Într-o bună zi, omenirea se va juca cu dreptul aşa cum copiii se joacă cu obiectele ieşite din uz, nu pentru a le restitui întrebuinţării lor canonice, ci pentru a le elibera definitiv de aceasta....

… Pînă foarte de curînd, filosofia n-a ştiut cîtuşi de puţin să gîndească la înălţimea capitalului, deoarece a lăsat cîmp liber, pînă în străfundul ei, zadarnicelor nostalgii ale sacrului, obsesiei...

Deopotrivă Lenin şi Stalin, precum şi, mai tîrziu, Mao şi-au folosit puterea pentru a tot stîrni revoluţiile şi astfel a guverna. Au vrut să fie mereu mai dialectici decît istoria însăşi, cu un pas...

Plecînd de la concluziile cursului din 1976, cursul din 1978 îşi propune să prelungească şi să aprofundeze această deplasare teoretică. După studiul disciplinei corpurilor, cel al reglării...

Într-o societate precum a noastră – dar, la urma urmelor, în orice societate –, nenumărate relaţii de putere traversează, caracterizează, constituie corpul social; ele nu s-ar putea disocia,...

Istorii care par a fi ilegitime din perspectiva Occidentului, care sînt aparte şi care, prin asta, evită tendinţa principală a modernităţii, şi anume universalizarea. Eu, de aici, văd lucrurile...

Ideea mea e să ne ţinem cît mai aproape cu putinţă de subiectivităţile veacului. Nu de subiectivitatea oarecare, ci de cea care se raportează explicit la secolul însuşi. Obiectivul e de a încerca...

Spre deosebire de […] „totalitarismul” de tip sovietic, naţional-socialismul rămîne în foarte mare măsură recalcitrant la mijloacele analizei politice şi ideologice. El rămîne în adîncurile lui...

Convingerea mea este că diferenţa politică este rezultatul unei probleme sau al unei situaţii fără de ieşire a teoriei politice şi sociale convenţionale. În raport strict cu inovaţia conceptuală a...

Democrația nu este nici un tip de constituție, nici o formă de societate. Puterea poporului nu este aceea a populației reunite, a majorității ei ori a claselor muncitoare. Este pur şi simplu...

Doar înfruntînd direct modul în care am ajuns să gîndim în prezent, putem începe să ne eliberăm gîndirea către căile ce permit, cred, să analizăm mai convingător şi mai folositor dilemele noastre...

Titlul acestui text are o dublă referinţă. Scopul principal al eseului este să ofere o viziune mai istorică asupra originii ideii de postmodernitate decît există în acest moment: una care încearcă...

„O stafie bîntuie Europa – stafia rezistenţei împotriva sinistrei negări de către elitele europene că este ceva putred în temeliile continentului nostru. Žižek şi Horvat, ajutaţi complice de nimeni...

Cel sărac, cel nefericit, cel slab, cel care nu are decît lacrimile… atunci cînd este victima unei injustiţii, ce poate să facă cel lipsit de putere? Nu poate să facă decît un singur lucru: să se...

De ce trebuie să repetăm, în contemporaneitatea noastră, formule de politică despre care ştim deja, într-un mod demonstrat peste măsură, ca nu sînt în stare să ne scoată din impasul mondial în care...

Cine suntem? De unde venim? Încotro ne îndreptăm? Familia, în sânul căreia ne-am născut, este primul formator al personalităţii noastre. Suntem descendenţii părinţilor, bunicilor, străbunicilor...

Trăim într-o epocă dominată de ideea autonomiei individuale, o autonomie care trebuie exercitată pe o piață planetară constituită dintr-un miriad de piețe locale, naționale şi globale, în care...

Parrêsia este deci, în două cuvinte, curajul adevărului celui care vorbeşte şi îşi asumă riscul de a spune, în ciuda a tot şi a toate, tot adevărul pe care-l gîndeşte, dar şi curajul...

Prin neînțelegere vom înțelege un tip determinat de situație de vorbire: cea în care unul dintre interlocutori totodată înțelege și nu înțelege ceea ce spune celălalt. Neînțelegerea nu este...

Timp de decenii ni s-a spus că dezvoltarea funcționează: că Sudul global prinde din urmă Nordul, că sărăcia a fost înjumătățită în ultimii treizeci de ani și că va fi eradicată mulțumită...

Lucrarea de față se bazează pe poziții conexe cu privire la studiul Europei de Est și Americii Latine ca regiuni interdependente – nu ca obiecte ale studiilor regionale (area studies), ce au drept...

În acest eseu, convoc noțiunea de brutalism pentru a descrie o epocă marcată de patosul demolării și al producerii, la scară planetară, a unor rezerve de obscuritate. Și de deșeuri de tot felul, de...

Peter Mertens (n. 1969) este sociolog și politician belgian din Anvers, autor al mai multor cărți de succes. Fondator al asociației studenților belgieni împotriva rasismului (Studenten tegen...

Prin aducerea la viață a unor social-revoluționari, anarhiști, medici, bacteriologi, specialiști în igienă publică, sociologi și reformatori care au străbătut granițele imperiilor europene, vreau...

Pământul este cel care dă numele vieții. Fără el, umanitatea strălucește prin anonimatul său. Conferindu-i numele său umanității, Pământul se deleagă în ea și primește de la ea confirmarea propriei...

Nu știu dacă vom deveni vreodată majori. Nenumărate lucruri din experienţa noastră ne conving că evenimentul istoric intitulat Aufklärung n-a reușit să ne facă majori; și că încă n-am devenit...

Foucault, cel care, într-o zi, s-a proclamat în mod provocator un „optimist fericit” a fost un om în pericol și care, fără să se laude cu asta, a avut un simţ ascuţit al primejdiilor la care suntem...

Foucault, cel care, într-o zi, s-a proclamat în mod provocator un „optimist fericit”, a fost un om în pericol și care, fără să se laude cu asta, a avut un simţ ascuţit al primejdiilor la care...

Gilles Deleuze (1925-1995) a predat filosofia vreme de mai bine de douăzeci de ani la Lyon și Paris, din 1964 până în 1987. Istoric al filosofiei, critic al psihanalizei și al capitalismului,...

Nick Srnicek este lector în economie digitală la King’s College London. Interesele sale de cercetare vizează schimbările generate de economia digitală și inteligența artificială, mișcările...

Manon Garcia (n. 1985) este o filosoafă franceză, specialistă în filosofia feministă, care cercetează teme precum supunerea și consimţământul. Ea a studiat la École Normale Supérieure din Paris,...

Manon Garcia (n. 1985) este o filosoafă franceză, specialistă în filosofia feministă, care cercetează teme precum supunerea și consimţământul. Ea a studiat la École Normale Supérieure din Paris, iar...

Manon Garcia (n. 1985) este o filosoafă franceză, specialistă în filosofia feministă, care cercetează teme precum supunerea și consimţământul. Ea a studiat la École Normale Supérieure din Paris, iar...